Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT )

Home National Actualitate Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT )
Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) BeFunky photo

In fiecare zi pot spune ca gasesc tot felul de informatii care sunt false, de cele mai multe ori par credibile. Aceste informatii apar in spatiul public nu pentru a te ajuta intr-un fel, nu pentru a crea panica asa cum poate anumite persoana ar crede, aceste informatii apar pentru ca sunt persoane care din asta castiga bani.

Poate ma veti intreba, cum se pot face bani din stirile false.

Un titlu care te anunta „Corona virus in bucuresti” sau ” Presedintele a fost demis”, etc acest gen de titlu atrage foarte multe persoane pe site-ul respectiv. Site-ul face bani prin reclame publicate pe site sau audienta care intr-un final se transforma tot in bani.

Singurul lucru care imi trece prin minte antunci cand observa aceste informatii este sa le raportez catre cei care conduc platforma pe care au fost Sharuite ceea ce intr-un final va pune un „STOP” acestor tehnici.

Cum identificăm o știre (aproape sigur) falsă ( SURSA )

Argument: Presa, oricât s-ar strădui să fie obiectivă și independentă, are propriile preferințe, unele scuzabile, altele mai puțin. Acest articol se adresează cititorilor, consumatorilor, cum se spune, de știri! Știrile false au devenit un fenomen din ce în ce mai îngrijorător. Iar asta în ultimii patru-cinci ani. La alegerile din Statele Unite și din România s-a văzut puterea lor de manipulare. Facebook lucrează deja la un mecanism care să îngreuneze răspândirea știrilor false. Câteva știri false au făcut și la noi carieră, cea mai cunoscută fiind „Cioloș, fiul lui Soros”. E ciudat faptul că nu există articole scrise în limba română care să ajute cititorul să facă diferențierea dintre o știre (aproape) falsă și una (aproape) corectă. Sau cel puțin nu pot fi găsite ușor pe Google.

Limitele demersului: Voi preciza din start, explicit, că articolul de față nu își propune să instaureze un fel de „poliție a adevărului”, lucru foarte periculos într-o democrație, unde prețuim atât de mult libertatea de exprimare, chiar și cu prețul unor derapaje. Sunt absolut conștient de asta. Ceea ce îmi propun aici este doar să ofer un mic instrumentar cititorului, de așa natură încât să nu mai fie la fel de ușor de păcălit. Foarte rar există articole perfect adevărate și articole perfect false. Chiar și printr-o anumită punere în lumină, tot li se știrbește ceva din adevărul obiectiv, intervine o nuanță subiectivă. Prin felul de prezentare, prin conexiunile sugerate, prin simpla alăturare a unei imagini… Majoritatea articolelor (știri, editoriale) sunt în zona gri, în care adevărul obiectiv se împletește cu o interpretare într-o anumită direcție. Alt exemplu extrem: „NASA ține secret adevărul despre planeta noastră. Pământul e de fapt plat, nu sferic”. O presă de calitate nu înseamnă doar un jurnalist onest, ci și un public cititor matur, care știe să selecteze și să distingă! E interesul lui.

Ce sunt și cui îi folosesc știrile false? Există mai multe denumiri pentru deformarea adevărului obiectiv pe care îl pretindem, pe cât se poate, de la un jurnalist. Cel mai adesea se spune „știre falsă”. Dar mai există și noțiunile de „știre alternativă” sau „știre fantezistă”. Cyd.ro înseamnă chiar „Construct your dream”. Există și site-urile de pamflet, care vin cu poante și cu glume sub formă de știri. Și au succes, eu sunt un mare admirator de-al lor. E vorba de publicații online precum Times New Roman, Kamikaze sau Cațavencii. The Onion e corespondentul lor american. Atâta timp cât scrie mare „PAMFLET”, nu există niciun dubiu despre intenție. Altminteri tot spunem că trăim în epoca „post-adevăr” și venim cu tot felul de construcții paralele, care mai de care mai ingenioasă. Până la un punct e în regulă, e posibil ca o deformare să prindă mai bine și mai subtil adevărul, să fie mai aproape de el decât încrâncenarea pe o pistă falsă, chit că aparent corectă. Dar de aici și până să impunem minciuna drept adevăr nu mai e mult! Ce urmăresc cei care fabrică știri false? Cel mai adesea, câștigul de bani de pe urma reclamelor, știrile false atrăgând trafic pe site-urile respective. Dar altele urmăresc și scopuri de propagandă și de manipulare politică. Oricum, efectul colateral e greu de cuantificat. Urmăreau să câștige din reclamă și au întors rezultatul alegerilor. Vorba aia, „Cui îi pasă?!?” Trebuie să ne pese!

Cum identificăm o știre falsă? În limba engleză sunt multe articole care să ne ajute să depistăm o știre falsă. Puteți găsi câteva articole relevante în subsolul paginii. Iată și felul în care am grupat eu principalele criterii.

1. Verificarea sursei și autorului!

Site-ul care a publicat știrea sau autorul ei ne pot spune multe. Există și la noi un loc care se numește chiar „Verifică sursa!” https://verificasursa.ro/. Este un fel de „listă neagră” a site-urilor controversate. Așa că, atunci când primim un articol care nu este din presa centrală, primul lucru de făcut e să verificăm dacă site-ul pe care este publicat e în lista neagră sau nu. Dacă nu figurează acolo, atunci verificăm autorul. Dacă nu e un autor cunoscut, îi putem căuta numele pe Google. Dacă e profesorul care pretinde a fi, îl vom găsi menționat și în alte părți. Dacă e un terchea-berchea, îl vom vedea ca autor atât de articole științifice, cât și de articole de gătit sau de știri de can-can. Sau nu-l vom întâlni deloc altundeva.

În Statele Unite sunt mai mult site-uri cu tradiție care verifică și conținutul afirmațiilor care au succes public (Snopes, FactCheck.org, PolitiFact, ABC News). Din păcate, în România suntem abia la început de drum. Există o singură inițiativă în acest sens, Factual.ro. Și e vorba de o echipă destul de mică de tineri care încearcă să aducă puțină lumină în jungla afirmațiilor de pe scena publică din România. Le dorim mult succes, avem nevoie de mai multe astfel de inițiative!

2. Verificarea încrucișată a informației!

Dacă titlul articolului este unul spectaculos iar site-ul nu este unul main-stream, atunci informația trebuie verificată încrucișat! Se poate căuta pe Google dacă și altcineva a scris despre același subiect. Bun, nu înseamnă că nu se pot înșela mai multe site-uri deodată sau că nu au preluat toate din aceeași sursă. Dar reducem din probabilitatea de a fi înșelat doar de editorii unui anumit site. Cineva a postat o știre pe Facebook care îl cita, chipurile, pe Iohannis, iar președintele spunea, nici mai mult nici mai puțin, că n-ar avea nicio problemă ca România să fie condusă de un cetățean de etnie rromă. Nu judec pe fond problema, numai că președintele n-a spus așa ceva! Era un ziar din Cluj. Am rugat acea persoană să verifice încrucișat știrea. Nu a găsit și alte surse. Era invenția unui editor de la un ziar local. Dar acea persoană, care avea studii superioare, „a mușcat” și a distribuit, furioasă, știrea falsă pe Facebook.

Atenție! Nu spun că doar informația de pe site-urile main-stream este adevărată! Nicidecum! E vorba doar de a reduce probabilitățile de a citi o știre falsă. Desigur, există și posibilitatea ca toți să se înșele sau să preia aceeași sursă greșită, s-a văzut și așa.

3. Atenție la înclinația către confirmare!

Studiile psihologice din ultimii ani ne arată că suntem prizonierii unor bias-uri cognitive, înclinații spre eroare, pe care nu le conștientizăm. Puteți consulta, dacă vreți să aflați mai multe, cele două trimiteri din subsol, una la cartea lui Daniel Kahneman, „Gândire rapidă, gândire lentă”, cealaltă la cartea lui Nassim Nicholas Taleb, „Lebăda neagră”. Ambele articole se concentrează pe erorile cognitive pe care le facem atunci când luăm decizii rapide. Ce presupune bias-ul sau înclinația către confirmare? Vom tinde să considerăm ca adevărate informațiile care ne confirmă bănuielile, nu cele care sunt, efectiv, adevărate. Dacă o știre vă confirmă o bănuială, nu înseamnă automat că e și adevărată! Mulți se rezumă doar la titlu. Distribuie un articol doar în baza titlului dacă acesta vine în întâmpinarea unor presupuneri. „V-am spus eu!” Și răspândesc articolul fără ca măcar să-l fi citit. Mare greșeală! Nu distribuim articole înainte de-a le citi! Și încercăm, conștient, să ne depășim înclinația psihologică de a considera adevărat ceea ce ne convine.

4. Criterii estetice

În această categorie eu am grupat mai multe criterii care, în alte părți, sunt prezentate separat. E vorba de lucruri care țin de modul de prezentare. Fie titlul vă cerșește click-ul („clickbait”), fiind prea ademenitor („Nu o să-ți vină să crezi ce-a declarat…”, „ȘOCANT!” sau „Incredibil,…”), fie articolul însuși e scris dezordonat, alarmist, cu majuscule și caractere aldine. Cine ține, într-adevăr, să vă informeze obiectiv, nu are de ce să se exprime de parcă ne-ar invada OZN-urile în următoarea secundă. Cine vrea să vă manipuleze, nu va pregeta să facă asta. Spre exemplificare, am ales cel mai recent articol de pe un site de știri false, fluierul.ro. Articolele prezentate astfel nu vor decât să ne manipuleze fricile! Nu citiți conținutul, nu merită atenția. Priviți doar stilul în care este scris.

fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) v1 1024x503 1

5. Cum intenționează Facebook să tempereze afluxul de știri false

Facebook a înțeles, în cele din urmă, cât de problematică este îmbinarea dintre știrile false și posibilitatea lor de răspândire rapidă pe o rețea socială. O minciună sfruntată ajunge în câteva minute la mii, zecii de mii de oameni. Deja au apărut în presă primele articole despre cum intenționează Facebook să combată fenomenul răspândirii știrilor false pe propria rețea. Facebook nu va interzice o știre falsă, nu vrea cenzureze libertatea de exprimare, dar va marca știrile despre care există astfel de suspiciuni. În momentul în care se va încerca distribuirea unei astfel de știri, va apărea o căsuță de dialog care va informa că știrea e controversată și va cere o nouă confirmare dacă suntem siguri că dorim să o distribuim. Cum se va ajunge la concluzia că e o problemă cu acea știre? Dacă suficient de mulți utilizatori o raportează ca fiind falsă, atunci va fi verificată de conținut de către o terță parte, Snopes, FactCheck.org, PolitiFact sau ABC News. Iar site-urile care găzduiesc știri false nu vor mai avea acces la platforma de publicitate pusă la dispoziție de Facebook.

fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) v2

E foarte important aici să citiți următorul răspuns dat de Mark Zuckerberg, proprietarul Facebook, într-o postare pe Facebook. Sofia Genato: „Întrebarea mea este cum știți dacă acești verificatori de conținut nu sunt motivați politic sau afiliați ei înșiși? Chiar și agențiile respectabile au propriile bias-uri și pot deforma știrile. E o zonă gri și foarte complexă.” Mark Zuckerberg: „E o întrebare foarte importantă și vă mulțumesc tuturor pentru feedback. Înțeleg cât de sensibil e subiectul și am dat instrucțiuni clare echipei să fie atentă și să se concentreze pe combaterea spam-ului, nu pe etichetarea opiniilor. Spre exemplu, ne concentrăm pe farsele evidente cu titluri precum „Michael Phelps a murit de atac de cord” care sunt fabricate pentru ca utilizatorii să dea click pe povestire și să vadă reclamele. Scopul nostru este să reducem aceste farse exact în aceeași manieră în care în care combatem celelalte tipuri de scam (înșelătorii) de pe platformă, dar vrem să fim foarte atenți să nu fim arbitri ai adevărului noi înșine, de asta lucrăm cu părți terțe pentru verificarea de conținut. Vom continua să căutăm părți terțe fără bias-uri și să le adăugăm în lista noastră de revizori. Acesta este un test și îl voi urmări atent pentru a fi sigur că luptăm împotriva spam-ului și a farselor și că nu limităm libertatea de exprimare a oamenilor.”

fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) v3
fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) v4
fi tu cel care spune nu stirilor false! ( report it ) Fi tu cel care spune NU stirilor false! ( Report IT ) v5

Care este primul lucru care trebuie făcut atunci când întâlnim o știre falsă? Să nu o distribuiți mai departe pe rețelele sociale! Cel mai grav lucru e ca o știre falsă să se rostogolească și să crească în vizibilitate pe Google. Dacă sunteți pe Facebook, raportați-o ca falsă. Click dreapta sus, apoi „Raportează”. În curând va deveni disponibilă opțiunea „Știre falsă” („Fake news”).

O încheiere deschisă: Unul dintre articolele din subsol spune că, în Statele Unite, există un jurnalist la fiecare cinci angajați în publicitate. Nu știu cum stă la noi treaba, poate că or fi trei, nu cinci. E atât de multă informație încât cel mai important aspect al lumii de azi e spiritul critic, abilitatea de a discerne. Plouă cu informație, dar trebuie să știm să alegem haina potrivită. Presa clasică nu mai face față. Are propriile presiuni, unele de înțeles, altele mai puțin. Se adaptează greu. E copleșită. Acest articol nu l-am scris pentru jurnaliști! Ni s-a pasat și nouă, cititorilor, o parte din responsabilitate. Iar aceasta este să fim mai atenți și să combatem activ fenomenul știrilor false. Sistemul de învățământ nu ne-a pregătit cu simț critic și nici nu pare să intenționeze asta. Dar putem învăța din mers. Știu că nu am epuizat subiectul, în articolele din subsol găsiți mult mai multe criterii. Altele vi le puteți imagina și dumneavoastră. Ce îmi doresc? Să citim cu mai mult simț critic! Informațiile sigur nu lipsesc. Poate că nici imaginația și inteligența nu lipsesc. Dar în toată această epocă „post-adevăr”, în care discuțiile tind să se rezume la „adevărul meu” vs. „adevărul tău”, capacitatea de a discrimina e atât de redusă la tăcere încât, dacă nu înțelegem să acționăm chiar și cu un simplu click, ne-am putea trezi, realmente, într-o mare minciună.

Mulțumiri: Prietenului meu, Andrei Leonte, pentru privirea critică aruncată asupra textului!

Câteva trimiteri:

  1. http://www.exclusiv24.ro/stire/soc-soros-si-a-pus-propriul-copil-in-fruntea-guvernului-romaniei-ciolos-fiul-nelegitim
  2. http://ro.blastingnews.com/international/2015/12/nasa-ine-secret-adevarul-despre-planeta-noastra-pamantul-e-de-fapt-plat-nu-sferic-00672003.html
  3. https://bookhub.ro/cum-gandim-la-foc-automat-biasuri-si-euristici-la-daniel-kahneman/
  4. https://bookhub.ro/lebada-neagra-nassim-nicholas-taleb/
  5. http://fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=925941&title=cum-incearca-reteaua-progresista-sa-si-impuna-primul-ministrul-progresist-de-tipul-dancu-aurescu-si-alte-figuri-progresiste-ong-ul-riseproject-sotul-lui-shhaideh-il-sustine-pe-dictatorul-sirian-
  6. http://history.howstuffworks.com/history-vs-myth/10-ways-to-spot-fake-news-story.htm
  7. http://www.factcheck.org/2016/11/how-to-spot-fake-news/
  8. http://www.quickanddirtytips.com/education/science/6-tips-for-identifying-fake-news
  9. https://www.entrepreneur.com/article/285760
  10. http://www.businessinsider.com/facebook-will-fact-check-label-fake-news-in-news-feed-2016-12
  11. http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/facebooks-plan-to-stop-fake-news-revealed-by-mark-zuckerberg-facebook-changes-what-are-they-fake-a7478071.html
  12. https://www.facebook.com/zuck/posts/10103338789106661?pnref=story

Leave a Reply

Your email address will not be published.